top of page

Al Cincilea Sinod Ecumenic

  Al cincilea Sinod Ecumenic s-a ținut la Constantinopol, în 553, fiind convocat de împăratul Iustinian I în încercarea de a-i aduce pe necalcedonieni înapoi în sânul Bisericii. Nu numai că unele biserici din Orient se organizaseră separat de trupul Bisericii, dar erezia monofizită continuase și după condamnarea lui Eutih și emiterea Mărturisirii de la Calcedon.

  Disputele personale dintre episcopi și amestecul Statului în problemele teologice și bisericești generaseră o situație nefericită în Biserică, situație pe care nici măcar autoritatea și influența lui Iustinian nu putuseră să o soluționeze.

   Iustinian a luat inițial apărarea necalcedonienilor, însă ulterior a trecut de partea ortodocșilor. Împărăteasa Theodora i-a încurajat pe necalcedonieni să genereze noi probleme, punând în discuție poziția teologică a trei iluștri teologi care muriseră deja de un secol. Aceștia erau episcopi antiohieni și părinți renumiți, Theodor din Mopsuestia, Theodoret din Cir și Iba din Edessa. Acuzația era că scrierile celor trei erau pătrunse de nestorianism, fiind condamnate de al treilea Sinod Ecumenic.

  Acuzatorii necalcedonieni doreau condamnarea celor trei, chiar dacă aceștia erau morți. Determinat de amploarea acestei controverse, Iustinian a convocat acest al cincilea Sinod Ecumenic, care s-a deschis la Constantinopol pe 5 mai 553, fiind prezidat de Eutih, Patriarhul de Constantinopol.

Au participat 165 de episcopi. Scrierile celor trei au fost condamnate, iar autorii anatemizați. Această hotărâre a fost acceptată cu greu în Apus. În timpul Sinodului a apărut o dispută între episcopii răsăriteni și cei apuseni privind anatemizarea morților. De asemenea, inițial papa Vigilius nu a fost de acord cu anatemizarea celor trei, ceea ce l-a pus în conflict cu împăratul Iustinian. Pentru un timp numele papei a fost șters de pe pagina cu semnături a hotărârilor sinodale. Ruptura permanentă între Răsărit și Apus a fost evitată prin eforturile lui Iustinian.

Spre nemulțumirea necalcedonienilor, Sinodul a confirmat învățătura Bisericii privind dubla natură a lui Hristos și a reafirmat că El este Dumnezeu desăvârșit și Om desăvârșit.

bottom of page