PROIECT DE ATESTAT
Cele 7 Sinoade Ecumenice ale Bisericii Ortodoxe
Al Treilea Sinod Ecumenic
Al treilea Sinod Ecumenic a fost convocat la Efes în 431, de către împăratul Theodosius II. Sinodul a condamnat învățătura lui Nestorius, Arhiepiscopul Constantinopolului, care învăța că în Hristosul întrupat au existat două persoane separate, una divină și una omenească.
Nestorius accentua firea omenească a lui Hristos în dauna firii divine, învățând că Fecioara Maria născuse un om (pe Iisus din Nazaret), nu pe Dumnezeu („Cuvântul” sau Fiul lui Dumnezeu). Logosul (sau „Cuvântul”) doar ar fi locuit în Hristos, ca într-un templu, iar Hristos ar fi fost doar un „purtător de Dumnezeu”. Această învățătură era vădit contrară învățăturii ortodoxe prin care Hristosul întrupat era o singură Persoană - Dumnezeu și Om în același timp.
Una dintre ideile lui Nestorius era respingerea denumirii de Theotokos (Născătoare de Dumnezeu) acordată Fecioarei Maria. Nestorius o numea pe Maria Christotokos (Născătoare de Hristos) sau Anthropotokos (Născătoare de om), dând astfel naștere „controversei hristologice”.
A mărturisi într-un fel sau în altul nu era lipsit de importanță. Accentuarea unei naturi sau firi în dauna celeilalte însemna a-l face pe Hristos mai mult Dumnezeu și mai puțin om (atunci nu ar mai fi fost omul potrivit să mântuiască lumea și să judece lumea la sfârșitul veacurilor) sau mai mult om și mai puțin Dumnezeu (contrar chiar cuvintelor lui Hristos și afectând autoritatea Sa).
Sinodul a reafirmat învățătura că Domnul nostru Iisus Hristos este o singură persoană, nu două persoane separate. S-a hotărât că Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu („Logosul”) este Dumnezeu desăvârșit și Om desăvârșit, cu un suflet rațional și cu trup. Unirea celor două firi ale lui Hristos se face în așa fel încât una nu o tulbură pe cealaltă. Sinodul a stabilit denumirea de „Theotokos” pentru uz teologic și liturgic în Biserică. De asemenea, s-a confirmat Crezul niceo-constantinopolitan și s-a interzis orice adăugare sau eliminare din acesta.
